Despre mine


Habar n-am cine sunt cu adevărat, dar încă mă caut asiduu, sperând ca într-o zi să mă regăsesc. Până atunci, recompun bucăți din mine și le așez cu grijă la locul lor. Nu sunt cu nimic deosebită de alții, de aceea nu vreau să-mi potențez nicio calitate și niciun defect. Știu că am din fiecare câte ceva, chiar dacă tuturor ne place să arătăm doar ceea ce e bun și frumos din noi.

Rănile pe care ni le-am provocat sau cu care ne-au însemnat alții, le ascundem cu grijă de ochii necunoscuților. Ele se așează însă una peste alta, ca straturile unui bandaj, pe sufletul nostru care se simte din ce în ce mai împovărat. Așa ajungem confuzi, să nu mai știm ce simțim și chiar să ne îmbolnăvim. Sufletul nostru devine opac și din ce în ce mai greu.durere-300x225

Mergem la medic, la psiholog sau la vraci, în funcție de cultura și afinitățiile fiecăruia, când ar trebui să desfacem bandaj după bandaj și să scoatem la iveală ce-am acoperit cândva. Și dacă am ajuns într-o perioadă în care sunt promovate tot felul de terapii, care mai de care mai sofisticate, de ce nu ar exista și o terapie pentru suflet? Fiecare ajunge, la un moment dat, să-și dea seama în ce constă această terapie pentru el. Merge la duhovnic, la psiholog, dansează, ascultă muzică, discută cu un prieten, citește, se apucă de pictat sau de scris, și exemplele ar putea continua.

Scrisul a fost pentru mine întotdeauna o terapie, pentru voi poate fi altceva. Important e să o descoperiți! Fiecare gând așternut pe hârtie a vindecat o parte din mine și mi-a primenit sufletul. Este poate o altfel de spovedanie, la care vă invit să fiți martori, în cele ce urmează.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *