„Celebritatea” contează, mai ales când ești cu un picior în groapă


Perioada sărbătorilor de iarnă, a Crăciunului în special, reprezintă apogeul campaniilor umanitare chiar și în mediul on-line. Cineva apasă butonul sensibilității și ne îndeamnă să fim mai buni. Și, brusc, ne dăm seama că acesta este momentul potrivit pentru a demonstra empatia pentru cei mai puțin favorizați de soartă. Nu pentru că până acum nu ne-ar fi lăsat cineva, ci pentru că așa dă bine. Tocmai de aceea s-a inventat și sloganul: „De Crăciun, fii mai bun!”. Sunt sute, poate mii de cazuri în jurul nostru strigătoare la cer, cu oameni care își numără zilele așa cum numără alții banii pe care ar putea să-i dea ca să-i ajute. Poate cel mai mult în această perioadă sensibilizează copiii și bătrânii, care se transformă peste noapte în polii magnetici ai bunătății nostre. Ești vedetă sau copilul cuiva cunoscut? Ai șanse reale de a face tratamentul recomandat pe sume exorbitante. Ești un no name? Ai dreptul să mori, pentru că nu ești o valoare și nu te bucuri de un capital de imagine, popularitate. Poți să fii și geniu, dacă nimeni nu știe încă asta și nu ești copilul unor cunoscuți, nu ai șanse. De ce dăruiesc unii din puținul lor și alții nu? Cred că asta ține de resorturile interioare, de conexiunea cu cazul prezentat, poate și de frica de a nu fi înșelat de niște escroci, și prea puțin de potența financiară. Sunt convinsă că cei care donează sunt oameni normali, aparent săraci, dacă e să-i comparăm cu cei care au cu adevărat o stare materială bună, dar cu simțurile încă intacte. Gândul că poți ajuta pe cineva mobilizează în special oamenii care reușesc să se pună în pielea celor nevoiți să suporte o asemenea situație de aproape. Ce mi se pare nedrept, discriminatoriu? Faptul că nu putem să acordăm șanse egale, că ne îndreptăm spre cei mai vocali, celebri, dispuși să lupte pentru viața lor, uzând de toate mijloacele posibile. În timpul ăsta, alții, cei mai mulți, pierd lupta cu viața pentru că nu sunt „cineva” sau pentru că nu au vrut să apeleze la mila publică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *