Pământul. Am vrea să fim toți asemeni lui?

Era început sau sfârșit de zi, sau poate la amiază. Căldura sufoca orașul, aruncând ici colo pete de umbră ca pe niște oaze de verdeață în deșert. Atmosfera înăbușitoare te îndemna să rămâi cât mai departe de asfaltul torid, care părea că vrea să-ți însemneze discret pantofii cu smoală, tocmai pentru a-ți aminti de acea…


Când bei cerneala din scrumieră și ți se pare că înghiți jăratec….

E trecut de 1 noaptea. Câinii urlă a pustiu, spărgând în mii de bucățele tăcerea nopții de argint. Parcă își dreg vocile răgușite după ce au rămas fără ultimele ouă din cuibare și se hrănesc doar cu amintiri, asemenea oamenilor invalizi, hămesiți după dragoste. E târziu dar somnul nu are putere să mă stăpânească, iar…


Cine destramă fuioarele de lână picate din cer?

Intâlnim în fiecare zi atât de multe persoane. Trecem cu privirea peste alte chipuri care nu ne spun nimic, simțim parfumuri în care nu ne regăsim și alunecăm mai departe. Plutim în această masă de oameni asemeni unui fulg în văzduh, care nu s-a hotărât încă unde să coboare pentru a se putea contopi cu…


„Celebritatea” contează, mai ales când ești cu un picior în groapă

Perioada sărbătorilor de iarnă, a Crăciunului în special, reprezintă apogeul campaniilor umanitare chiar și în mediul on-line. Cineva apasă butonul sensibilității și ne îndeamnă să fim mai buni. Și, brusc, ne dăm seama că acesta este momentul potrivit pentru a demonstra empatia pentru cei mai puțin favorizați de soartă. Nu pentru că până acum nu…


Nu mai aștepta: fă-ți parte!

Fiecare om are dreptul la fericire şi fiecare decide ce înseamnă asta pentru el, cum şi-o află sau cum şi-o construieşte. Cu ce şi cât plăteşte pentru ea. Cu sufletul, cu conştiinţa, important este să găsească doar calea. Pentru că nu putem acuza pe nimeni de propria nefericire. Nu la infinit! Vine un moment în…


În loc de epilog

Nicio luptă nu se termină fără aflarea adevărului, a propriilor înfrângeri. Curios este că acesta iese la iveală atunci când nu mai contează, când nu mai poate schimba nimic. Măștile sunt date jos cu gesturi fine, de artist, și puse deoparte cu grijă, să nu se sfărâme, pentru a putea fi folosite și la următorul…


Să râzi sau să plângi în biserică?

Vineri. Mă învoiesc şi plec mai devreme de la serviciu. Doctorița din policlinică mă avertizase că e ultima zi în care mai puteam ridica rețeta. Trebuia sa ajung la ea până în ora 13. Plec mai devreme așadar de la muncă, gândind la aglomerația care mă aștepta de obicei la ușă. Ajung, uit să salut…


De ce să lași pe cineva să-ți facă rău?

Unii se apară cu toate puterile, altora nici nu le trece prin cap că ar putea să se transforme în victime și uită de orice formă de protecție. Mai sunt și cei care nu se sfiesc să-și arate vulnerabilitatea, purtându-și la vedere rănile. Nu, nu au învățat nimic din experiențele anterioare, pentru că acestea nu…


Aducem lumină sau întuneric în viața altora? Lăsăm în urmă cenușă sau praf de stele?

Fiecare om are drumul lui. Unic și irepetabil. Neted sau cu multe ocolișuri, cu urcări domoale sau coborâri abrupte, cu imagini sculptate de dorința schimbării. A sa sau a celorlalți. Putere nu avem decât asupra noastră, dar prin exemplul propriu putem stârni dorința și în cei pe care îi întâlnim întâmplător. De fapt, noi credem…


Mamele nu au vârstă

Mâine este ziua mamei mele. De fapt, s-ar putea să fie chiar azi, dar 25 este data care apare inscripționată în buletin. Atunci când s-a născut ea nu se ținea mortiș ca data nașterii să fie cea trecută în acte. Dacă ajungeai mai târziu la primărie, treceai o altă zi. Dacă aveai prea multe probleme…